Totul era liniștit. Aceasta, poate din cauza termopanelor pe care tocmai ni le instalasem în cameră. Deși era soare, aerul era răcoros și proaspăt. Nu pot spune că era primavară, deoarece sezonul de schi era în toi, dar totuși, razele zglobii își făceau cuib împreună cu rândunelele pe acoperișurile recent izolate ale blocurilor cochete. Sună telefonul. Așa a început totul. Așa a început totul de 5 ori.
Oxana, Călin, Adi, Cristi, Diana, Cătălina și Robert. Nume de oameni. Oameni care de-a lungul anilor au scris încet încet partitura OM. Oxana (voce, chitară, clape) l-a sunat pe Călin (fluier) pentru o sesiune de improvizații. Aveau nevoie de un toboșar.
”Alo, Adi? Vrei să bați cu noi la tobe într-un concert?” Așa a apărut Adi în peisaj. Această perioadă a dus la nașterea mai multor compoziții, printre care și ”Medieval dream”, ”Jaya Radhe”, ”Syamasundar – Drop of Love” și ”Loneliness”. După un timp Călin pleacă în străinătățuri. Drum bun Căline!
”Alo! Nu ți-ar plăcea să cânți cu noi?” Așa a apărut Cristi. De-acum avem un nou toboșar. Mare zgomot!
”Alo! Știu o fată care cântă la filarmonică și i-ar plăcea să va cunoască” Așa veni și Diana (vioară). La fix. Tocmai aveam nevoie de un instrument de solo. Din păcate, nu după mult timp, Diana s-a mutat în Germania și iar am rămas două tobe și-o chitară.
Din nou ”Alo! Am sunat pentru anunțul pe care l-ați pus la conservator că aveți nevoie de o flautistă.” Aceasta este Cătălina. Ea a marcat un moment important în micul nostru istoric, moment în care ne-am și schimbat numele trupei în cel actual: OM. Împreună cu ea, am dezvoltat spiritul OM și alte câteva melodii proeminente: Improvization și OMhariOM. Apoi, subit, Cătălina primește o ofertă de la trupa Haggard. Și-au rămas din nou doar trei.
Soarta a făcut astfel încât nu mult după aceasta să începem să cochetăm cu ideea de a cânta cu Robert, un prieten de-al lui Călin. Se dovedește a fi o cooperare fructuoasă pe durata de aproape un an, perioadă în care am avut multe concerte, am compus câteva noi melodii (The Journey Within și Gopala) și am reușit într-un final să terminăm primul nostru album intitulat ”The Journey” pe care l-am lansat la Teatrul Național din Cluj alături de prietenii noștri de la Trupa AtmAsfera și Ioan Onișor și Ionuț Mangu. Nu mult după aceasta, Robert decide să urmeze un alt drum deci trebuie din nou să spunem ”Rămâi cu bine!” unui prieten.
Însă la scurt timp Călin, vechiul nostru prieten care a fost printre primii care au participat la acest proiect, ne spune că ar vrea să cânte din nou cu noi. Cu siguranță, acesta a fost un moment foarte fericit în istoria OM, deoarece ”echipajul” inițial s-a reunit ca într-o poveste cu final fericit. Însă bineînțeles, acesta nu este sfârșitul, ci doar începutul unei noi vieți a trupei cu idei și emoții mereu proaspete.
Bine ai revenit Călin! Suntem din nou un OM!
Let’s rock!


